Portalul ofera informatii complete despre persone fizice/juridice autorizate pentru  interventii la inaltime sau in zone greu accesibile de orice natura tehnica - constructii civile sau industriale: tencuieli, reparatii, zugraveli, vopsiri fatade cladiri, refacere, etansare, intretinere fatade sticla, curatare suprafete vitrate, pereti cortina, alucobond, lucrari pe structuri metalice (structuri de sustinere hale, rame metalice), montari antene GSM si alte instalatii emisie/receptie, vopsire si intetinere piloni, stalpi de inalta tensiune, montari panouri publicitare, mash-uri, bannere la inaltime, montari reclame luminoase, casete publicitare la inaltime, montari si demontari ghirlande, decoratiuni luminoase la inaltime, diverse activitati precum taieri si toaletari arbori, montari plase protectie pe versanti stancosi, montaje la inaltime, inspectii tehnice foto si video in locuri greu accesibile etc.

Alpinism Utilitar - O meserie cu risc

Alpinism Utilitar - O meserie cu risc

O meserie care necesită lucrul la diferite înălţimi este doar pentru persoanele care au curaj, simţ de răspundere şi o bună mobilitate în mişcări. În plus, o certificare în domeniu şi o experienţă pe munte de minimum doi ani pot asigura accesul la profesie mai uşor celor interesaţi.

Alpinismul utilitar se desfăşoară la diferite trepte de înălţime pe constucţii industriale sau civile, fapt pentru care se consideră una dintre cele mai periculoase activităţi, chiar şi pentru profesionişti. „În definitiv, este una dintre cele mai riscante meserii, iar dacă nu sunt îndeplinite toate criteriile cu stricteţe şi profesionalism, viaţa alpinistului atârnă la propriu de un «fir de aţă»", explică Marian Spînu, administratorul companiei Alpinism Serv şi preşedintele Grup Deep Serv GIE.

Asociaţia Profesională a Alpiniştilor Utilitari din România (APAUR) recomandă angajatorilor ca alpiniştii să îndeplinească simultan câteva condiţii minime. Printre acestea se numără vârsta minimă de 18 ani şi maximă de 35 de ani, care se poate decala la 45, în urma avizului medical de specialitate, o stare de sănătate corespunzătoare, aptitutidini şi capacităţi neuropsihice verificate şi atestate în urma unui examen medical, cât şi o experienţă de mers şi de orientare pe munte de minimum doi ani.

Calificare pe trei niveluri

Pe lângă acestea, un alpinist utilitar trebuie să aibă un atestat care să dovedească competenţe teore­tice şi practice în domeniu. ­„Cursurile trebuie urmate la o şcoală de specialitate, iar examinatorii, ­respectiv companiile abilitate trebuie atestate de Ministerul Muncii", precizează Marian Spînu.

Calificările sunt clasificate pe trei niveluri, de la tehnician până la supervizor. O zi de curs costă aproximativ 150 de euro, în condiţiile în care nivelurile 1 şi 2 durează cinci zile, iar cel de-al treilea, două zile. La finalizarea perioadei de şcolarizare, participantul la curs susţine un examen desfăşurat în trei părţi - scris, practic şi oral -, fiind dat cu un examinator membru IRATA (Asociaţia Internaţională a Lucrărilor Industriale de Acces în Coardă).

Pe lângă o calificare de alpinist utilitar, angajatorii caută persoane care au specializări şi în alte activităţi. „Din experienţă, pot afirma că meseriile foarte căutate, prin care se pot crea sinergii cu profesia de alpinism utilitar, sunt cele de constructor, sudor, lăcătuş, vopsitor sau electrician", susţine Spînu.

© 2015 Copyright by alpinisti-utilitari.com